Au, mă doare!

Am văzut recent o postare despre durere în care era și o motocicletă. O perioadă, pur și simplu nu am știut ce să fac: să dau like pentru mesajul care îmi era transmis prin motocicleta din postare? Dar cum să dau like când partea de text vorbește despre durere….?

M-am trezit însă dimineață cu o amintire din copilărie. Cred că aveam 8 sau 9 ani și am găsit într-o revistă un articol Intitulat “Au, mă doare!” Îmi amintesc și acum fotografiile colorate ce arătau în detaliu imaginea la microscop a pielii, nervilor și felului în care informația este transmisă la creier. La vremea respectivă jucam mult fotbal și mai ales portar, deci multe julituri. De aceea îl reciteam destul de des fascinat și ajunsesem să înțeleg durerea altfel și parcă trecea mai repede uneori.

De mic copil am avut o reacție… unii ar spune ciudată, la durere. Mă refer la durerea pe care o văd sau aud că alții au suferit-o. Când vine vorba despre durerea fizică, atunci când o văd la alții întâmplându-se sau îmi povestește cineva despre o experiență fizică dureroasă, simt un impuls electric în coloană. El pleacă din coccis și îl simt până în zona cefei. E aceeași senzație pe care o simți atunci când te lovești în cot… o recunoști?

Cu toții am avut momente dureroase în viață, atât fizice cât și emoționale. De cele mai multe ori cele emoționale, sufletești sunt cele care ne dor cel mai tare și de care ne amintim mai des.

Avem aversiune atât față de durerea fizică cât și față de cea sufletească și e normal să fie așa. De aceea,  încercăm să găsim o cale de a scăpa de ea, dar din păcate de cele mai multe ori tot ceea ce facem e să o anesteziem, să ne uităm doar la efect, nu și la cauză. Toată atenția noastră se îndreaptă spre cum să facem să treacă durerea și prea puțin ne uităm spre ce a cauzat-o. De aceea ne trezim că ea reapare după ceva vreme, de multe ori chiar mai puternică.

Dar dacă am încerca să privim durerea din altă perspectivă? Orice boală este o manifestare în plan fizic a unei suferințe sufletești. Este felul organismului de a vorbi cu noi, de a ne transmite că ceva nu este optim. Dacă am încerca întâi să ascultăm și să identificăm ce vrea ea să ne transmită? Apoi, putem să luăm măsuri să o liniștim, dar în acest fel vom ști și ce avem de făcut pentru a elimina cauza.

În ceea ce privește durerea sufletească, e la fel… Dacă am avea puterea de a accepta durerea, de a accepta că ea există în noi, să nu ne mai ascundem de ea și să încercăm să vedem ce vrea ea să ne spună despre noi, am fi foarte câștigați. Am putea afla despre noi, ce ne rănește, ce ne deranjează, ce ne face să suferim, ce ne place și în ce ne găsim alinare. Durerea e felul sufletului de a îți arăta dacă te afli într-un loc nepotrivit ție, într-o circumstanță nepotrivită ție, într-o decizie nepotrivită ție, lângă o persoană sau persoane nepotrivite ție. Durerea îți poate vorbi despre conflictul dintre ce este în interior și ce este în afara ta. Dar pentru ca toate astea să se întâmple, trebuie să fii dispus să o asculți și să înțelegi că nu este altceva decât un mesaj… o formă prin care sufletul încearcă să comunice cu mintea ta, sau cu avatarul tău. Și asta se întâmplă mai ales în cazul în care între inimă, minte și trup nu există armonie și sincronizare.

Următorul pas, ar fi să acționezi, pentru că dacă mediul nu îl poți controla în totalitate, lumea ta interioară nimeni nu ți-o poate influența mai mult decât îi permiți tu. Tu ești stăpânul castelului tău. Nimeni nu îți poate controla viața mai mult decât îi permiți tu.

Dacă vezi că o floare suferă și se ofilește, nu schimbi floarea ci îi schimbi poziția și eventual pământul în care se află, într-un cuvânt mediul. De ce nu ai face asta și cu tine? A sta în durere nu ușor, nu e natural și nu e optim. Ia ce ai de luat de la ea, învață ce ai de învățat și apoi las-o să plece sau fă-o să plece din sufletul tău prin alegerile pe care le faci. Alegerea de azi îți poate îmbunătăți toate “mâine-urile”.

Nimeni nu este vinovat pentru durerea pe care o simți! Este a ta, vine din interiorul tău și nu este efectul acțiunilor altora asupra ta. Este doar mesajul pe care îl primești pentru ca tu să faci ceva. Dar…. dar ai liber arbitru și cum spunea și Hipocrate: ”Înainte de a vindeca pe cineva, întreabă-l întâi dacă e dispus să renunțe la ce l-a îmbolnăvit”.

Așa că, Atunci când doare, lasă-ți capul pe umărul tău cald, ascultă-ți durerea, simte-te pe tine și hotărăște TU pentru TINE! Așa, cu siguranță va trece!

Ionuț MIHALACHE