Metroul și cartea!

Ca și expat în Bruxel, împins nu de simț civic nici de grija față de mediu, – aș fi ipocrit dacă aș spune asta – am început să folosesc foarte des ca și mijloc de deplasare, transportul public. De ce? Pentru că traficul este infernal, iar iarna sau când plouă nu pot folosi motocicleta. Și credeți-mă, în Bruxel chiar plouă des. :). Bun, vara asta e o mare excepție, o lună de zile nu a plouat mai deloc și a fost cer senin și soare ca la mare. Colegul meu Richard, spunea că sigur are legătură cu mine, să îmi pot finaliza eu proiectul grătarului. Am râs când a spus asta… dar a cam avut dreptate. Fix a doua zi dupa ce am terminat lucrarea, au venit ploile… Dar asta e o altă poveste, pentru un alt episod.

Ce mi-a adus mie folosirea transportului public? TIMP CÂȘTIGAT! Nu, nu vorbesc de faptul că timpul petrecut în trafic se reduce cu cel puțin 50% față de cel pe care l-ai petrece dacă ai folosi autoturismul proprietate. Ci de faptul că am redescoperit cititul. Am redescoperit cartea. Am început să citesc pe parcursul călătoriei cu metroul, autobuzul, trenul..

Am citit în doi ani aici, cât nu am citit în ultimii 10 acasă.

Pâna la vârsta de 15 – 16 ani, obișnuiam să citesc destul de mult. pe urmă, am cam uitat să citesc altceva decât ceea ce eram nevoit: manuale.

Ce poate aduce în plus o carte, în ziua de azi, când avem internet, filme, audiobooks?

Nici un film nu îți va oferi trăirea pe care ți-o oferă o carte. Citind, intri într-o stare a minții, a sufletului care îți permite să te identifici cu personajul. Câți dintre noi nu am fost, Tom Saweyr, Winnetou, Căpitanul Nemo, Prâslea cel Voinic.? Și pot continua la nesfârșit. Ați observat vreodată liniștea interioară din timpul cititului?  În același timp însă, imaginația zboară se manifestă în toată splendoarea ei.

Multe dintre mesajele pe care le găsim întâmplător în timpul lecturării unei cărți, ne pot determina să gândim și să vedem un aspect al vieții dintr-o altă perspectivă, determinându-ne să ne vedem într-o altă manieră atât pe noi, cât și pe oameni în general. Uneori, o singură propoziție poate fi atât de frapantă, încât să poată reprezenta acel ”weake-up call” al tău. Să te determine să faci acel prim pas în ”schimbarea macazului”.

Și cum ce faci și ce gândești determină ceea ce atragi în viața ta, am primit acum cadou de la sora și nepoții mei, două cărți.:Mi-au spus nepoții: ”Este un cadou mic pentru că nu am avut loc în bagaj!”

Nu este deloc așa, ceea ce vor aduce aceste cărți în viața mea după ce vor fi citite, felul în care mă vor transforma, va arăta cât de ”mare” este cadoul!

Deși toate cărțile pe care le-am citit își au rolul și importanța lor în viața mea, există 4 cărți despre care pot spune că m-au ”marcat” într-un mod deosebit. Cărțile apar în viața nostră la fel ca oamenii, deloc întâmplător și deloc în momente întâmplatoare!

Prima carte este, ”Când copii au oaspeți”. Am primit-o la ziua mea, când aveam vreo 5-6 ani. Era despre cum să îți organizezi o petrecere singur, pornind de la ornamente și până la prăjituri pe care și un copil de 6 ani le poate face. Am descoperit atunci pasiunea și plăcerea de a bucura oameni cu ceea ce gătesc. Prima mea prăjitură? Trandafirași de ciocolată.

A doua carte este, ”Eu robotul!”- Isaac Asimov. O poveste altfel, nu e doar despre un robot… ci despre robotul din noi, despre prejudecăți, etichete, iubirea doar pentru faptul că exiști. Povestea Robotului Sophia de azi? cred că o găsiți în această nuvelă scrisă de Asimov, când? 1950.

A treia carte, este ”Distrugeți obiceiurile nesănătoase” (Titltu original Breaking the habbit of being yourself) – Dr. Joe DISPENZA. Este cartea primită de la Elisa, carte care a avut un efect asupra mea, mai mare decât aș fi crezut când am decis să o deschid. Mai mare decât pânâ și ea, cred că și-ar fi închipuit atunci când a simțit să mi-o cumpere. Este acea carte care pentru mine a avut efectul de care vorbeam mai sus. A avut un mesaj atât de frapant încât să mă facă să mă ”ridic din pat”. Pornisem deja la ”drum”, dar cartea a avut efectul unui ”boost cu NOS”… dacă îl pot numi așa.

A patra carte, ”Micul Prinț” – Antoine de Saint-Exupéry, are o valoare deosebită pentru mine. Am cumpărat-o dintr-o librărie magică… Librăria Lelo pentru cineva magic. Am cumpărat-o acum aproape un an, într-un moment în care mă reîndrăgostisem de iubita mea. Am ajuns, în Porto, în librăria Lelo, datorită ei, iubitei mele. Dacă ea nu ar fi fost, ”Micul Prinț” nu ar fi fost acum aici așteptându-și cititorul.  Am cumpărat-o împreună atunci, ca un dar pentru copilul nostru nenăscut. Viața, a făcut astfel încât să nu ne aflăm încă  acolo,  să I-O citim….NU ÎNCĂ!(We will always have Porto!)

Să citim și să dăm mai departe! Prin viu grai sau oferind o carte! Niciodată nu va fi un cadou prea mic. Valoarea lui e dată nu de preț, nu de numărul de pagini ci de ceea ce va aduce în inima cititorului!

Ionut MIHALACHE